Bronsiolita

   

    Ca si cum infectia cu Campyobacter nu ar fi fost de ajuns, exact in ziua in care puiul a inceput sa se simta bine a inceput sa tuseasca. Din prima tusea era expectoranta, puternica, nicidecum nu semana cu inceputul unei viroze ci culmea acesteia. Ca de obicei ne-a prins weekendul si am asteptat ziua de luni ca sa mergem la doctor. Acolo, am aflat si diagnosticul: bronsiolita. Mai inante crezusem ca am scapat de siropuri si alte proceduri si a terminat cu siropurile pt diaree si am trecut la cele pentru bronsiolita si la aerosoli.  Deci iar tipete, plansete in timpul acestor peoceduri.
    Ma gandesc ce-o fi in capul lui... Parintii lui toata ziua il pupa si il mangaie si se joaca cu el si brusc, unul dintre ei il tine imobilizat si altul ii baga ceva scarbos pe gurita... si apoi redevin parintii de dinainte.
    Repet, este groaznic sa ai copilasul bolnavior!



P.S. Ce mai facem:
    Avem si lucruri bune de spus, puiul a invatat sa se ridice singur in fundulet si sa introduca mingea in orificiul destinat acesteia ( joculet de la antemergator).
    Iese si al doilea dintisor e acolo, ca o liniuta si e inflamat dar inca nu si-a facut curaj sa iasa. Cu diversificarea stam prost de tot, ei ii gatesc de 2-3 ori pe zi si mananca rar si putin, mai reusesc sa-i dau fructe sau terci de ovaz/orez, legumele si carnita le refuza. Si avem probleme cu constipatia...