7 luni

    Au trecut 7 luni de cand te-am vazut pentru prima data, ghemotoc mic si caldut. Si cresti asa mare acum, La 2 luni nu imi venea sa cred ca esti deja asa "mare", la fel la 3,4,5,6 luni, de fiecare data ma minunam ca am un baiat asa mare....Tin minte si cand sarbatoream o saptamana de viata, ce fericire!
    Luna asta ziceam ca nu prea vad progrese dar au venit toate una dupa alta in ultimele zile. Si mers de-a busilea si stat in fundulet si primul dintisor.

Ce mai e nou:

Greutate - 8400 g, da, cu 100 de grame mai putin decat luna trecuta, nu stiu de ce...
Inaltime - 71,5
Hrana - refuza mai mereu, plange la masa si eu ma stresez, desi n-ar trebui. In schimb azi l-am hranit in carucior, si a mancat singurel piersica, in stil BLW.
Am adaugat luna asta:
*dovlecel
*dovleac placintar
*cartof
*sfecla
*avocado
*faina de orez
*prune
*afine
*vanilie
*branzica de casa ( taiata cu suc de lamaie)
*galbenus
*pastarnac
Dezvoltare motorie - sta singur in fundulet, pret de 2-3 minute, pe o saltea mai dura, pe cea moale se dezechilibreaza, nu se ridica inca singur, merge de-a busilea inca destul de timid si lent dar acu macar e cu capul sus se ridica "in 4 labe" si se leagana, sta in picioruse tinut de bazin. Salteaua noastra e pe jos, langa o canapea, puiul a inceput sa traga lucruri de pe acea canapea si incearca sa urce pe ea dar inca nu reuseste.
Cum interactioneaza - in general e un baiat binedispus, rade, chiuie, gangureste. Exploreaza din ce in ce mai mult lumea din jur, e innebunit dupa catel, ii recunoaste numele, se uita instant dupa el, cum pronunt numele, tare ar mai vrea sa-l traga de codita si sa-i bage degetelele in nas :) , catelul fuge de el. Ne studiaza pe noi cu degetelele pe fata, prin par si in general ii plac tot felul de texturi. Ii place si baita, acum face baie cu noi in cada mare, se balaceste si se joaca cu ratustele si pestisorii plutitori. Afara nu-l mai scot zilnic ca e scandal mare la imbracat, tare frumos era vara...
Limbaj - nu prea l-am mai auzit zicand "mama", cuvant prin care isi explima nemultumirile, luna asta "baba" a fost la putere..fara vreun sens cred. A mai zis papa, dada si alte silabe izolate. In aceasta luna nu am de semnalat nimic nou legat de limbaj.
Dinti - 1 incisiv inferior

Asa ne-am pregatit noi de Halloween, cu vreo 2 zile inainte. 

Nu sarbatorim nicicum Halloweenul dar l-am ajutat pe tati sa castige premiul I la el la serviciu.

Sunt baiat mare si stau in fundulet

Nu s-a ridicat singur dar cand l-am pus in fundulet am avut surpriza ca nu prea mai avea nevoie de sustinere . Sa cresti mare pui frumos!

Port bebelusul langa inima mea

    Am aflat despre sistemele ergonomice de purtare a copilului de la mamicile de pe forumuri, printre ele se afla si o mamica ce vindea aceste sisteme . La inceput mi s-au parut ciudatele dar m-a obisnuit cu ideea si mi-am propus ca atunci cand voi fi si eu mama sa le incerc. A trecut timpul si mi-am nascut puiul si pe la vreo 3 saptamani eram foarte obosita ca nu reuseam sa il adorm nicicum, el plangea, plangea, plangea si am zis ca gata, comand un wrap elastic, poate imbunatatesc cumva situatia. Eu visam la wrapul din imaginea urmatoare dar era destul de costisitor si  pana la urma am ales o alta varianta.
    Mai multe sisteme de purtare dar si scutece textile gasiti pe Scutecila .

Acesta e wrapul de care ma indragostisem initial

Si acesta e wrapul pe care l-am cumparat 

    Prima data l-am montat foooarte larg, si bebe a adormit instant in el si in scurt timp mi-a ajuns cu capul mult sub piept. Apoi am inceput sa prind experienta la montat wrapul elastic insa mi se parea bizar ca adormea asa rapid in el, chiar imi era frica sa nu se intample asta ca-l strang acolo prea tare, nu-i ajunge aer :)) . Intai il puneam cu piciorusele inauntru si apoi le-am scos si afara, mi sa parut ca sta mai bine cu ele afara. Si cum bolfoselul crestea rapid, la 3 luni avea peste 7 kg, deci am trecut la urmatorul sistem.

Wrap elastic pro -se poate folosi de la nastere

                             -bebe e invaluit in el si se simte ca in burtica

                             -are praf de somn

                             -nu prea da dureri de spate pana la kg recomandate, e chiar comod

                             -nu trebuie sa cari caruciorul dupa tine

                 contra -dureaza pana il montezi, e totusi o "carpa" de 5 metri

                             -l-am folosit vara si se facea sauna inauntru

                             -poate fi folosit un timp relativ scurt (pana pe la 6 luni/ 8-9 kg)

                             -"maturam" pe jos cand montam wrapul, fiind foarte lung

    Urmatorul sistem a fost Marsupi plus, un sistem ergonomic de purtare a bebelusilor pe baza de scai, am inceput sa il folosim la 3 luni desi e recomandat sa fie folosit de la 4, dar bebe era mai mare decat media. Puiul s-a obisnuit repede cu el, dar nu mai avea atata"praf de somn" pentru ca a crescut, a devenit interesat de lumea din jur si si-a facut un oarecare program de somn. In schimb, in Marsupi a inceput sa-l poarte si tati, si i-a placut, ieseau dor ei doi la plimbare pentru o ora cat faceam eu ordine in casa.

In vacanta la munte - Marsupi plus

    Marsupi plus pro -simplu de montat

                                  -mai usor de acceptat de taticii sceptici

                                  -bun la plimbari, fara sa mai fie nevoie de carucior

                      contra -se utilizeaza o perioada foarte scurta de timp (2-3 luni)

                                  -scaiul face zgomot cand de deschide, deci il poate trezi pe bebe ( nu l-a trezit pe al nostru)

                                  -"maturam" pe jos cu bretelele, fiind fooarte lungi

                                  - sunt cam fade aceste marsupii, nu au modele dragute cum imi plac mie

    Cand puiul se apropia de varsta de 6 luni, am inceput sa caut un SSC ( soft structured carrier). Initial, mi se pusese pata pe un Bumbo cu maimute dar la o intalnire cu alti parinti am probabt o boba si sotul mi-a zis ca ar prefera totusi o boba si atunci am ales sa fie boba tweet si surpriza, nu o aveau pe stoc nicaieri in tara. Totusi intr-o saptamana a aparut si asteptam sa imi ajunga prin curierat si au trecut vreo 3 zile si ma suna curierul zicandu-mi ca el nu gaseste strada mea. Si eu in gandul meu " Cum l-au pus pe asta curier ca strada mea e una dintre cele mai mari din oras?". Si atunci ma intreaba daca e in Timisoara strada.... Nu, e in Iasi :)) Si asa a facut boba mea turul tarii.

    Ne place boba, in principiu il simt pe bebe ca in Marsupi plus numai ca mi se pare mai complicat de reglat. Acesta este, cred eu ultimul sistem pe care l-am cumparat, Boba fiind bun pana la 20 de kg, pentru ca are scarite care sa mentina piciorusele in "M".

Tati purtaret - boba

Boba pro -usor de utilizat odata ce te obisnuiesti cu reglajele

                -nu atarna nimic pe jos la montarea lui

                -poate fi utilizat o perioada indelungata (de la varsta de 6 luni pana pe la 2 ani)

                -e destul de comod, avand in vedere ca bebe e deja grelut

                -arata bine

     contra -dupa 1 luna de utilizare inca nu m-am obisnuit cu reglajele, pentru ca il port ba eu, ba sotul, ba cu geaca ba fara geaca si de fiecare data trebuie ajustat.

                -efectiv nu pot incheia sus la gat cand sunt imbracata mai gros, trebuie sa rog mereu pe cineva

    DE RETINUT  sistemele de purtare trebuie sa fie numaidecat ergonomice, puntea sa vina de la un genunchi la celalalt ( in afara cazului cu scarite) si picioarele sa fie in "M", spatele in forma de "C" pana la 6 luni. Si copilul nu trebuie purtat niciodata cu fata la lume.

Primul dinte si probleme-n paradis

   Sa incep cu dintele, dar nu zic ca asta e o problema, e doar un intro. De pe la vreo 2 luni puiul a inceput sa dea semne ca il deranjeaza ceva la gingii. Isi baga pumnul in gurita si misca din cap stanga-dreapta, saliva in exces, se rezea plangand, era morocanos in timp ce isi musca degetelele, musca diverse obiecte, etc. Incepand asa devreme simptomele, am crezut ca dintele va iesi in jur de 3 luni, m-am inselat, a iesit la 6 luni si 26 de zile, ce usor e sa calculez varsta exacta, el fiind nascut pe data de 1. De o saptamana i s-a umflat destul de tare gingia inferioara, in dreptul incisivului din stanga lui, iar ieri, cand i-am dat picaturi cu vitamina D3 (i le dau pe deget), am simtit cu partea plata a unghiei o structura "pietroasa", ba mai mult , am auzit-o. Si cand m-am uitat, de vede o liniuta oarecum transparenta , deci da, oficial azi ne-a iesit primul dintisor!
 
    Si acum despre probleme... Puiul (si eu, dar asta conteaza mai putin) are cea mai nasoala viroza de pana acum si asta pentru ca are nasul complet infundat si asta il impiedica sa manance. Este oribil pentru toti 3, toata ziua facem proceduri de desfundare a nasului ( apa de mare, batista bebelusului, aerosoli, picaturi in nas) si micutul plange rau cand i le facem, nu va zic ce mi se rupe sufletul, tresare cand dam drumul la aspirator pentru batista bebelusului, pompita manuala nu face fata. Ieri seara eram foarte demoralizata, dupa toate procedurile astea puiul nici macar nu voia sa imi zambeasca, ma simteam groaznic, de parca l-am dezamagit, l-am tinut cu forta sa-i fac toata lucrurile alea care l-au speriat, muream inauntrul meu. Dar nu am avut de ales, ii era foame, voia laptic si cand se atasa la san nu putea sa respire, atunci lasa sanul si respira rapid, ca si cum ar fi iesit de sub apa... Sper sa-i treaca cat mai repede, tare as vrea sa avem o noapte buna...

    Si astazi se implineste 1 an si jumatate de cand fetita noastra Maria a plecat in ceruri. Zbor lin dragostea mamei!

Mergem de-a busilea!

    De pe la 4 luni puiul a inceput sa se tarasca dintr-un capat in celalalt al patului, cu capul jos si fundul sus. Ieri insa , la 6 luni si 3 saptamani a inceput sa se tarasca cu capul sus,e foarte haios, seamana cu un  soldat ce se taraste dupa barcade, exact miscarea aia o face. Asa e mult mai rapid, face viraje, faceam exercitii cu el punand laptopul intr-un capat al patului, apoi in altul iar el il urmarea, butoanele de la laptop cunt cel mai mare stimul, il inchid iar el apasa pe toate tastele cu un zambet larg pe fata.
    E inca stangaci si relativ lent dar consider ca din momentul asta intr-adevar merge de-a busilea. Deocamdata il las doar pe saltea, ca are obiceiul sa isi lase capul brusc jos si mi-e frica sa nu se loveasca in caz ca l-as lasa pe parchet. Mai asteptam,

P.S.
1.  Azi am castigat un scutec textil la un concurs, eram si prima participanta, deci random,org a ales nr 1, abia astept sa il primesc.
2.  Primul dinte e aproape afara, se vede liniuta alba insa nu a spart inca gingia, tare se mai chinuie puiul.
3.  M-am interesat in legatura cu afacerea pe care vreau sa o deschid, am calculat suma de bani de care am nevioe si as vrea sa ma apuc efectiv de lucru in urmatoarele luni si sa imi deschid afacerea pana Iustin face 2-3 ani (am de lucrat la concepte pana atunci).  

Ce mai facem noi

    L-am pus pe pui langa mine, i-am dat o jucarie cu volan si butoane prin jur, cu schimbator de viteze, schimbator de directie, tot ce trebuie unui sofer profesionist :) . A invatat sa le manevreze si asa ma pot odihni si eu 10 minute. Oricum sunt fresh, tati a fost in prima jumatate a zilei acasa si eu am reusit sa dorm 2 ore la pranz, poate sa para ceva obisnuit dar de fapt e un succes total. Si ca bonus puiul s-a trezit noaptea doar sa manance.
    Nu demult am venit si de la plimbare, ne-a plouat un pic, am fost si la posta sa trimit cuiva niste hainute de bebe apoi la magazin sa facem cumparaturi, deci micutul a ajuns cam plictisit acasa si a mai dormit o jumatate de ora in care am reusit chiar sa si mananc.
    In parc am avut o mica problema..  l-am scos pe pui din boba si ne-am asezat pe banca ca lui ii place sa urmareasca porumbeii. Si a venit la noi un caine vagabond de talie mare cu chef de joaca si a inceput sa isi frece spatele de boba care atarna pe genunchi. Eu am ridicat copilul sus de pe genunchi sa nu-i faca ceva, imi era frica sa ma ridic si atunci cainele a apucat de sistemul de prindere (ala de face click cand il inchizi) si a incput sa traga de el cu dintii, am crezut ca-l rupe de tot. Atunci a trecut un cuplu cu bebe pe langa mine si au incercat sa il desprinda pe cutu de boba, il chemau, bateau din palme. Intr-un final a lasat boba din gura si eu am plecat impuscata.
    Ca sa fie completa povestea cu caini, acum cateva zile, o "doamna" i-a spus altei "doamne" , la adresa mea: "uite cum il cara ca pe un caine". Asta a fost cel mai urat dintre comentariile urate despre sistemele de purtare. Acum ma intreb daca imi port eu gresit cainele in lesa, ca de fapt ii e locul in boba. :)) Am cautat pe net "pug carrier" pentru ca vazusem candva o poza de grup in care erau purtati mopsi in atarnatoare de caini, nu am gasit acea fotografie dar am gasit alta, la fel de frumoasa.

ce "comod" pare ca sta, nu?

    Ah, am zis mai devreme ca a dormit puiul toata noaptea? Ei, eu am adormit greu de tot pentru ca mi-a venit o idee de afacere si 90% m-am hotarat ca asta o sa fac, nu vreau sa spun momentan despre ce e vorba. Numai ca am nevoie de bani, acte si spatiu de desfasurare. Dar in sfarsit mi-a venit o idee! Ca tot imi veneau idei si apoi dezavanajele le trageau jos. Si am stat noaptea, am vizualizat cum o sa arate butoanele de pe siteul aferent afacerii, cum o sa-mi fac reclama si pe  ine o sa angajez. :))
Doamne-ajuta!

Diversificarea II - Produse bio la gunoi

    Puiul meu e diversificat de o luna, in teorie... In practica, nu mananca mai nimic. Se mai intampla cateodata sa deschida gurita, sa apuce lingura cu manutele si sa o duca de 2-4 ori singur la gura, dupa care sa se strambe rau cand mesteca. Pediatra ne-a zis ca trebuie sa manance 80 de grame la o masa, de 3 ori pe zi. Acu stau si ma intreb daca a mancat 80 de grame de mancare de cand am inceput diversificarea. Stiu ca are abia 6 luni si jumatate, puteam sa nu fi inceput inca diversificarea dar asta nu ma face mai putin frustrata de situatie. Imi facusem stoc de legume si fructe bio, direct de la bunicii mei din gradina. Dar anul acesta roadele au fost foarte sarace. Practic pomii nu au rodit decat cateva mere, cateva pere si in gradina n-au crescut decat cativa dovlecei, morcovi, sfecle si patrunjel. Mai am si o gaina crescuta la ei la curte dar o pastrez la congelator pentru mai tarziu, poate va vrea sa manance totusi. Si cum am zis mai sus, totul ajunge la gunoi. Cand ii ofer lingurita cu mancare, intoace capul si pune mainile la inaintare ca sa-mi tina contra sa nu-i apropii lingurita de gura. Eu mestec ostentativ, sa vada cum se face, apoi apropii lingurita de el si se intoarce si striga "mama-mama!", iar "mama" = vreau laptic de la mama. Am incercat sa ii dau solide deodata dupa masa, la o ora dupa masa si atunci cand i se facea foame, degeaba. Am facut si ceva ce regret, i-am "strecurat" cateva lingurite in gura cand era distras. Am mustrari de constiinta din cauza asta, s-a uitat speriat la mine cand i-am facut "manevra", parca l-am dezamagit.
    Si am pornit asa optimista acum o luna, am zis ca nu ma stresez, las copilul sa se obisnuiasca cu gusturile, ca are timp sa manance mai apoi. Ei, el nici nu ar avea ocazia sa se obisnuiasca cu gusturile atata timp cat nu gusta. Am incercat si autodiversificarea. Cu bucatile intregi de mancare e si mai si. Le ia in palma, le striveste si arunca totul jos. In 10 secunde ramane fara mancare pe masa si gata. Si vad alti copii cum mananca cu pofta si ma gandesc ca poate am gresit eu cu ceva.
    Nu am alta solutie decat sa incerc iar si iar, numai ca raman fara produsele mele bio si trec la cele de la piata, majoritatea stropite cu tot felul de chimicale. Si sper ca nu il stresez prea tare pe puisorul mic incercand sa ii dau solide...
   
   

Valul de lumina pentru ingerasi

    Din pacate multi parinti cunosc durerea pierderii unei sarcini sau a unui copil nascut. Poate fi vorba si de o sarcina mica, de cateva saptamani ca odata cu ea se pierd visele si sperantele pe care ni le-am facut. Ziua internationala a comemorarii micilor ingerasi ne ofera ocazia sa ii ne amintim de ei impreuna, aprinzand mii de lumanari pe tot globul.

    Pe 15 octombrie, la ora 19.00 (ora locala din fiecare tara) se aprind lumanari, in memoria copiilor plecati prea curand dintre noi. Timp de o ora lumanarile sunt lasate sa arda si astfel, datorita diferentei de fus orar, se creeaza un „Val de Lumina” care face inconjurul globului si dureaza 24 de ore.
    Aprindeti o lumanare in aceasta seara, oriunde va veti afla, intre orele 19.00-20.00! Fiti parte din Valul de Lumina care va inconjura globul, in memoria tuturor bebelusilor si a copiilor plecati prea curand de laanga noi! Va multumim! Detalii pe: http://www.organizatiaemma.ro/node/671

    Eu voi aprinde o lumanare pentru Maria, fetita ce am pierdut-o la 31 de saptamani de sarcina si pentru ingerasul de 6 saptamani de sarcina.

Sete de viata

    De cand l-am nascut pe puiul meu m-am ocupat exclusiv de el. De mine am grija doar cat sa supravietuiesc si sa fiu decenta: mananc, dorm cand ma lasa el, fac dus. In rest, totul are legatura cu el: ii fac poze, ies afara pentru el, citesc pentru el, fac cumparaturi pentru el. In momentele libere ma grabesc sa citesc despre parenting si cand doarme petrec timp admirandu-i fotografiile pe care le-am facut mai devreme.
    Dar am si un moment al meu, cand sunt in dus sau dupa ce adoarme puiul noaptea...moment in care imi permit sa visez cu ochii deschisi la lucruri marunte si la lucruri mari, imi fac planuri de viitor. Lucruri pe care le vreau pentru familia mea dar si pentru mine  personal. Un fel de bucket list, unde imi asez aspiratiile pe termen scurt si pe termen lung.
    Visul meu cel mare era sa am un copil. Dupa ce l-am nascut, alte vise marunte mi-au venit in minte.

Asadar...

~Vreau sa imi reinnoiesc garderoba
~Vreau sa fac un curs de make-up
~Vreau sa fac un curs de fotografie
~Vreau sa fac un curs de bucatar
~Vreau sa invat sa fac pizza ca la mama ei acasa
~Vreau sa invat sa gatesc vita
~Vreau sa vad cateva filme bune, care sa-mi ramana in memorie
~Vreau sa iau carnetul
~Vreau sa imi dau disertatia
~Vreau sa imi deschid afacerea mea personala
~Vreau sa cant in fata unui public
~Vreau sa merg intr-o vacanta exotica care sa-mi aminteasca de luna de miere
~Vreau sa merg si intr-o croaziera
~Vreau sa beau un cocktail pe sezlong
~Vreau sa beau si al doilea cocktail pe sezlong :)
~Vreau sa slabesc 10 kg
~Vreau o casa pe pamant
~Vreau un foisor cu masa in curte, un gratar si un caine boxer
~Vreau sa sadesc salata mea, rosiile mele, morcovul meu in gradina
~Vreau si cateva gaini in curte

Cu siguranta vor aparea alte dorinte pe parcurs, ca asa suntem noi oamenii, nu putem trai fara un vis, pleaca unul, vine altul.

O carte de parenting de doi lei

    Atat m-a costat :) iar continututl ei e discutabil. Se numeste "Recomandari psihanalitice pentru mame"  de Wilhelm Stekel, psiholog faimos, un adept a lui Freud care insista pe educatrea copiilor in spitit independent, dus la extrem. Ia lucrurile in ordine cronologica, incepand de la sarcina pana la pubertate. De ce am citit-o? De ce nu am lasat-o din mana cand am inceput sa dau peste indicatii pe care nu le consider in regula? Ca sa vad ce sustin si cei din partea cealalta a baricadei, la opusul attachment parentingului, natural parentingului, positive parentingului pentru ca nici la cele din urm nu ma convinge tot. Fac o scurta lista de lucruri care mi-au placut si lucruri care nu mi-au placut, incep cu partea negativa:

*Copilul trebuie sa doarma in camera separata din prima zi. Lasi copilul seara si vii dimineata la el. Noaptea inchizi urechile la plansetele lui, nici intr-un caz nu il hranesti noaptea, nu intri in camera lui pana dimineata sub nici o circumstanta, si sa te fereasca` sa lasi usa crapata ca sa-l vezi, creste un alintat.  Saracii copii ale caror mame au ascultat astfel de sfaturi.

*Daca il iei in pat cu tine, cresti sansa lui de a fi homosexual.

*La 9 luni cel tarziu trebuie intarcat , ca altfel e comparabil cu un act erotic.

*Copilul este numit de zeci de ori TIRAN, se subliniaza faptul ca e nacut dominat de instinct, ceea ce il poate transforma intr-un om crud sub influente nefasta. Sunt de acord ca un copil poate fi transformat de educatorul lui in orice directie dar parca nu pot sa-i zic unui pui mic tiran...

*Niciodata fratii si surorile mai mici nu trebuie alaptati si imbaiati in fata fratelui mai mare, ca devine gelos si ramane traumatizat pe toata viata.

*Parintii nu trebuie sa se intereseze de scoala, e treaba profesorului sa il educe la scoala si atat. Cu scoala din ziua de azi...

Va intrebati daca exista si parti agreabile in marea carte? :)) ei, sunt. Ceea ce face cartea sa para scrisa de doua persoane diferite. Dupa ce a fost "dresat" sa fie ultraindependent  se introduce parentingul pozitiv.

*copilul nu trebuie mintit, putem crede ca el nu intelege aceste minciuni cand de fapt le intelege foarte bine si il pot marca.

*pedeapsa nu e o alergere buna, daca un copil pedepsit nu se simte vinovat, in timpul pedepsei nu face decat sa se gandeasca cum sa nu fie prins data viitoare sau se gandeste cu ura la pedepsitor. In special daca vorbim de o pedeapsa corporala.

*cand se nasc fratii mai mici odata cu fratiorul/surioara parintii sa-i aduca si copilului mai mare un cadou. Mi s-a parut o idee interesanta.

*un copil nu trebuie sa fie presat prea mult sa ia numai note bune, sa fie cel mai bun la ceva ci sa i se induca ideea de a invata pentru sine. Acesta e un subiect dureros pentru mine, scoala mi s-a parut groaznica per total, desi invatam bine era mereu sub presiune, traiam in teama de a a lua o nota mai mica si eram impinsa sa devin cea mai buna, ceea ce nu s-a intamplat.

    Asadar, urmeaza ca citesc o carte la polul opus, "Parenting neconditionat" de Alfie Kohn. Acolo voi detalia mai mult.

Alaptare exclusiva- misson accomplished

    Sunt fericita ca am reusit sa alaptez exclusiv din a doua zi de viata pana la 5 luni si jumatate. In prima zi de viata i s-a dat si lapte praf, fara sa fiu intrebata iar la 5 luni si jumatate am inceput diversificarea din motivele descrise in postarile anterioare. Pot sa zic ca i-am dat si apa de vreo 3 ori, odata ca avea febra peste 39* C si de doua ori ca eram in drum, era foarte cald in masina si am zis sa suplimentez cu lichide. Biberonul nu l-a acceptat, de fapt nu stia sa suga din el. Oricum, biberonul era tot cu lapte matern.
    Cu siguranta nu reuseam singura si mai ales nu reuseam daca ma ghidam dupa sfaturile primite in familie. Cineva imi zicea ca trebuie sa ma storc de lapte inainte de alaptari, ca sa elimin primul lapte ca e apa chioara ( si apoi desigur sa suplimentez cu ceai), unde o fi logica aici? Altii imi ziceau ca trebuie sa ma storc dupa fiecare alaptare, ca sa fie mult lapte. Aici nu pot sa zic nu au dreptate, ca aceasta activitate de a te stoarce dupa fiecare alaptare poate sa creasca lactatia dar nu e ceva neaparat necesar, in mare parte din cazuri ar fi fost doar pierdere de timp, bebelusul regleaza singur lactatia. Ba imi ziceau ca nu se satura ( in pusee in general), ba ma trimiteau la analiza laptelui, sa vad cat e de gras (exista asa o analiza?).
    Lasand piedicile deoparte,as vrea sa mentionez ceea ce m-a ajutat sa alaptez exclusiv:

*corpul meu, care a functionat ok, nu am facut parte din 4% dintre mame ce nu pot sa alapteze efectiv. Chiar daca in fiecare luna ma confrunt cu scaderea laptelui, m-am tinut tare si am alaptat in continuare, de 4 ori mai des.

*internetul prin care am avut acces la multitudinea de informatii pe care le-am parcurs si am avut sansa sa cunosc oameni care m-au indrumat corect.

*consultantii de alaptare, cei ce raspund la telefon la nr 07ALAPTARE si Ionela Luciu, care organizeaza foarte des intalniri de mamici si vorbeste despre alaptare, ea fiind consultant de alaptare La Leche League si doula.

*mamicile de pe grupurile retelelor de socializare, de pe bloguri si forumuri ce isi rup din timpul lor sa raspunda mamelor aflate la nevoie.

*puiul meu care s-a lasat alaptat usor, mananca de la inceput in 5 minute tot, nu sta sa suzeteze decat daca adoarme si atunci doar cateva minute, s-a atasat din prina la san, nu a avut inca greva suptului, deci mi-a usurat mult munca.

*sotul meu care m-a sustinut atunci cand laptele era mult dar si cand era putin. S-a informat odata cu mine, a venit cu mine la intalniri pentru parinti, m-a sustinut sa alaptez oriunde i se face foame micutului. Cand sunt singura undeva inca mai tre sa imi fac curaj sa il alaptez dar cand sunt cu el ma simt protejata cumva de ceilalti si imi hranesc linistita puiul.

*alte mamici din viata reala ce m-au incurajat, fie copiii lor au cateva luni sau 30 de ani.

*tatal meu care e si el pro alaptare

*vointa mea, pentru ca asta mi-am pus in plan din prima : o sa alaptez exclusiv!
 

Scrisoare mie, pe aripile Mariei

    * imi scriu aceasca scrisoare mie, de astazi, 5 octombrie 2014, in trecut, dupa pierdera Mariei. E absurd, dar poate e o etapa de vindecare. Cum ar fi fost sa pot citi asta atunci...

    E o seara obisnuita, am fost cu sotul si fiul la cumparaturi, am venit acasa si am gatit, am mancat, ne-am jucat, eu m-am uitat la un film si acum iubirile mele dorm iar eu am momentele mele cu mine. Nu pare nimic deosebit...dar este mult mai mult de atat. E ceva ce mi s-a furat la un moment dat, fara sa stiu daca mi se va mai intoarce.

    Tu ai ochii rosii, ai plans multe zile la rand, buzele tale nu au mai zambit demult. Durerea este atat de puternica incat striga in tot corpul si in toata mintea, nu poate fi exprimata si nici explicata. Nimeni nu te poate ajuta prin simplul fapt ca nu exista ajutor sau cel putin nu exista in acel moment. Imaginile Mariei te acapareaza, o vezi in fiecare secunda, cu trupul ei firav si frumos, o vezi culcata in alb, imbracata in alb, acoperita de flori albe. Sotul e singurul tau stalp, desi el se tine puternic fortat, cand in suflet il apasa toata piatra aceea grea ce a acoperit-o pe Maria. E liniste...dar linistea e de culoare neagra. Ai cateva lucrusoare ce te leaga de Maria : bratarica de la maternitate, testele de sarcina, ecografiile, fotografiile. Cei din jur te indeamna sa arunci tot, iar tu nu ii vei asculta, iti multumesc pentru asta. Si iti multumesc ca ai facut acele fotografii, le voi inrama in curand. Toate lucrusoarele le-am adunat intr-o cutiuta, dar acea cutie nu e  demna de ele, cand vom avea casa noastra vor avea un loc de cinste.

    Sa nu crezi ca m-am vindecat complet. Nu se va intampla niciodata. Amprenta primului copil nu o pot sterge cu nimic si nici nu vreau sa o sterg, e tot ce mi-a ramas. E ceea ce pretuiesc, o iubesc pe Maria din adancul sufletului meu. 

    Toata lumea iti zice "lasa ca faci altul" iar tu nu o poti intelege, pentru ca pe Maria o vrei, pe ea ai pierdut-o. "Altul" e o cu totul alta poveste..si da, iti doresti un alt copil dar iti e teama ca il vei astepta iar 2 ani ca pe Maria sau mai mult...sau nu va veni deloc. Sa te bucur.. va veni draga mea, va veni mai repede decat iti imaginezi. La doar 2 luni de la tragedie va incepe numaratoarea celor 9 luni de sarcina. Vor fi niste luni grele, asta nu o pot nega. Vei numara zilele si orele, cu sufletul la gura, cu frica de moarte. Dar o zi va fi inegalabila, ziua in care iti vei aduce fiul pe lume. Da, va fi baiat desi poate te obisnuisei cu gandul ca vei fi mama de fata si atunci vei sti ca dragostea e infinita indiferent de sexul copilului. In mod paradoxal, cea mai ingrozitoare zi din viata ta a fost ziua in care ai nascut si cea mai frumoaza zi din viata ta va fi ziua in care vei naste. Nu stii ce te asteapta, zile luminoase langa fiul si sotul tau, fericire in fiecare zambet, fiecare gangurit, fiecare suflare. Si Maria va fi cu voi in fiecare zi, cu un ochi vei rade si cu unul vei plange. Mi-ar placea sa cred ca Iubita noastra il vegeaza pe fratiorul ei, e ingerul lui pazitor, cine stie, poate asa si este.

    Imi trece uneori prin minte ca daca Maria s-ar fi nascut vie si sanatosa Iustin nu ar fi existat, viata noastra ar fi fost pe alta cale acum. Viata le aseaza cum nici nu te astepti.

    Va fi bine.

Moartea unui vis

    Cineva de pe un grup de parenting de pe facebook intreba de un film bun si mai multe mamici i-au spus de filmul "Return to zero". Si eu, de cand am nascut nu am vazut nici un film ales de mine, adica am mai vazut filme cam pe bucati, la televizor cand era Iustin mai mic. I-am dat o cautare si am vazut la descriere despre ce e si nu m-am simtit pregatita sa il vad in acel moment, a stat deschis acel link zile bune, pana ce m-am hotarat sa il vizualizez in seara asta, cat sotul dormea. Initial voiam sa il vedem impreuna dar am zis sa nu-l bulversez.
    Asadar, l-am luat pe Iustin in brate, doar asa eram sigura ca am liniste timp de 2 ore, sau cat o fi durat filmul si m-am uitat la film in picioare, plimbandu-ma stanga-dreapta sa nu se plictiseasca.
    Filmul mi-a trezit amintiri si emotii puternice, se vede ca au contrubuit la realizarea lui persoane care au trecut prin pierderea unui copil, pentru ca totul e redat foarte bine, fiecare detaliu descrie realitatea. M-am regasit in el, in afara de partea in care cei doi se distanteaza, pentru ca e adevarat, 40% din cuplurile ce isi pierd copilul divorteaza dar la noi a fost altfel, am fost foarte uniti dupa pierderea Mariei. Si doamna care o incurajeaza pe acea mama m-a inspirat sa scriu o postare ( va fi postarea urmatoare). Oamenii, care reactioneaza gresit, trairile mamei, m-am regasit peste tot si la finalul filmului m-am simtit epuizata, atat de tare m-a "stors" emotional.
Trailerul:
https://www.youtube.com/watch?v=WIyN5RBDThM

Jumatate de an in bratele noastre

    A trecut deja jumatate de an. wow. Fara dubii cel mai frumos jumatate de an din viata mea, trebuie sa ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare secunda ca am ajuns sa traiesc asta. Noi doi, impreuna, casatoriti si inimioara asta mica si calda ce bate intre noi. De fapt e langa noi de un an si trei luni, de cand era un samburel mic in burtica. Iar acum un an...acum un an eram la morfologia fetala de trimestrul I si aflam ca puiul e baietel si ca e sanatos.
    E prima daca cand sarbatorim, am facut comanda la un tortulet cu zmeura,mmm...

Ce mai e nou:
Greutate - 8500 g
Inaltime - 71 cm
Hrana - 99,9% lapte matern, am inceput sa ii ofer si alimente solide pe care le refuza vehement, poate-poate ii nimereste o firmiturica in gurita mai mult ca il ung eu pe la gurita.
I-am dat:
*radacina de patrunjel
*morcov
*mar
*para
*piersica
*iaurtel
Dezvoltare motorie - se ridica in fundulet de pe un plan mai putin vertical decat inainte, sta in fundulet cu ajutor minim ( tinandu-se cu o manuta de ceva sau sprijinindu-se de ceva intr-un punct foarte mic, cat sa-si tina echilibrul). Se ridica in picioare tinandu-se de ceva cu mainile, ramane asa doar cateva secunde si apoi cade la loc. Apasa pe butoanele jucariilor cu baterii ca sa auda sunetele aferente, apasa pe butoanele de la telecomanda pana da drumul la TV, care de fapt e mai mereu inchis ca sa nu-l tenteze pe puiut. Se taraste la fel, ca o omida, cu capul jos in schimb ia pozitia de mers de-a busilea dar isi pierde echilibrul in cateva secunde.
Cum inteacationeaza - se trezeste de regula binedispus, imi zambeste, imi baga degetele in ichi, gura nas. Apoi ne jucam cu tot felul de jucarioare, are o jucarie preferata, un baietel-ceapa care canta. Ne mai jucam cu o paturica, o punem este noi apoi o ridicam, asa puiul rade in hohote. Iesim afara, unde urmareste cu atentie copiii care alearga si porumbeii. Intinde bratele cand ii zic "vii la mama?".Se uita atent in oglinda,  imtinde manutele la tot ce il inconjoara, ne trage de par. A inceput sa diferentieze persoanele ( cele care ii plac si care nu). Plange la pesoanele care vorbesc pe un ton ridicat si pitigaiat, tipic bunicesc. Ii place sa i se vorbeasca pe un ton calm si lin.
Limbaj - zice MAMA , papa, baba si scoate diverse silabe izolate. Am trecut si prin faza " caca", acu e mai frumos, papa :) .