Sa povestesc ce a insemnat si inseamna in continuare alaptarea pentru noi. Inca din sarcina am fost la cursuri tinute de un consultant de alaptare, am urmarit grupuri de alaptare pe facebook, am citit informatii pe diverse bloguri si am acumulat informatii, teoria era pusa la punct. Am nascut, mi-a fost adus bebe si l-am pus la san..pentu cateva secunde cred ca imediat mi l-au luat, urma sa fiu mutata cu el in camera in 3 ore si era musai sa fie in alta parte in . Atunci nici nu stiu cum si daca l-am atasat bine, daca a tras macar o gurita de colostru. Mentionez ca am avut colostru de la 8 saptamani de sarcina. Nu am inteles nimic din acea experienta.
Apoi, am ajuns in salonul cu rooming-in, bebe ma astepta dormind, era bine indopat cu lapte praf, deci nu si-a deranjat colega de camera cu plansete. Ca doar era greu sa m-il lase asistentele sa il alaptez eu, ca aveam cu ce! In fine.. Am prins o asistenta mai batrana care era.. ( as vrea sa folosesc multe cuvinte pentru a o descrie dar voi fi civilizata si voi zice atat, REA). Mi-a zis sa nu imi ating copilul pana nu vine ea sa imi faca instructiunile de utilizare ale copilului si mi-a zis ca nu am voie sa il alaptez azi! Am ramas masca. Apoi, o alta asistenta a spus ca de fapt doamna ne confundase, colega de camera avea interzis la alaptat din cauza ca fetita ei avea stridor, acum nu stiu daca acesta este un motiv pentru a nu alapta...
In sfarsit mi-am luat puiul in brate si l-am apropiat de san. Bebe s-a atasat si am simtit acel vacuum, ca o presiune insa nu stiam daca mananca. Statea putin atasat si dadea drumul sanului. Seara si-a dat seama cum tre sa pape si a supt toata noaptea, ceea ce mi-a stimulat rapid lactatia si dimineata eram in plina furie a laptelui, asistentele ma masau si storceau, apoi a trebuit sa fac asta singura. Numai atipea Iustin si voiam si eu sa dorm o jumatate de ora ca nu se putea, trebuia sa stau si sa storc, sa nu fac mastita. Si mi-era un soomn!
Asa am ajuns eu acasa alaptand exclusiv. In prima perioada ma trezeam in balti de lapte, schimbam lenjeria de 3 ori pe zi, sa nu mai zic de haine, puneam pelinci si prosoape ca laptele curgea rauri-rauri. Asta pana am descoperit absorbantele pentru sani, ce inventie minunata, mi-a usurat mult viata. Cam o luna si jumatate a fost si dureroasa alaptarea, nu aveam ragade, nu se vedeau rani, doar ma durea, ustura. M-am dat cu garmastan de cateva ori dar am vazut ca nu ajuta si am renuntat.
Micitul papa la cerere, cerea cam la 1,5-2 ore zi si noapte si lapticul era mult.
Apoi, la 6 saptamani a scazut productia de lapte, probabil ne confruntam si cu un puseu de crestere. Eram disperata, mama ma sfatuia sa ii dau lapte praf, dar nu am renuntat, l-am tinut la san mai mereu si a revenit laptele cel mult. Mi s-a mai intamplat de cateva ori acest lucru, acum tind sa cred ca are legatura cu eliberarile ciclice de hormoni, caci in fiecare luna aceasta scadere a avut loc cam in aceeasi perioada. Ne-am mai chinuit la fel la 2 luni si jumatate, 3 si jumatate si acum la 4 si jumatate, trec prin aceeasi poveste. Laptele vine putin, dar exista cate un val (let down) la fiecare stimulare. Deci bebe mananca sa zicem 100 ml nu la o masa ci la 3. Sper sa revina lactatia cum s-a intamplat de fiecare data pana acum.
Trebuie sa zic ca nu imi imaginez cat de greu trebuie sa fie sa alaptezi copilul cu biberonul! Imi pare rau de mamicile care sunt nevoite sa faca asta, pentru ca mi se pare o mare bataie de cap. Iustin se trezeste noaptea cam la 2 ore ( s-a mai intamplat sa doarma si 3-4-5 ore legate dar rar) si incepe sa se foiasca. Daca in 30 de secunde nu e servit cu laptic, incepe sa planga. Nu vreau sa imi imaginez ca ar fi trebuit sa ma ridic din pat, sa prepar laptele praf si sa il incalzesc la o temperatura optima, Iustin ar fi plans cu siguranta in timpul asta si si-ar fi stricat somnul. Astfel, la primele semne eu ii ofer laptic si dormim in continuare impreuna.
Pot sa spun ca alaptarea a decurs frumos si bine pana acum, am avut impedimente dar deocamdata ne-am tinut tare, traiesc un sentiment inaltator cand il am calm si fericit la pieptul meu.
Primele incercari de alaptare in maternitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu